Vineri CAD a mai recuperat după pierderile de miercuri și joi, în timp ce GBP a mai recuperat după o evoluție dezastruoasă, în care am consemnat 11 zile negative în ultimele trei săptămâni pentru GBP/USD și 14 zile consecutive de creștere pentru EUR/GBP începând din 06.05.
Ieri a fost o zi foarte agitată, o zi de aversiune la risc și, deci, de scădere pentru marea majoritate a burselor globale.
Întrebarea care se pune este dacă acesta va rezista, deși presiunea poate deveni din ce în ce mai puternică, având în vedere și datele ex-dividend.
Potrivit minutei ședinței de politică monetară de săptămâna trecută, BNR vorbește iarăși despre creșterea deficitului balanței comerciale – în condițiile creșterii mai accelerate a importurilor față de exporturi – și este preocupată de efectele acesteia asupra perspectivei inflației și a încrederii în moneda națională.
Dar analiza grafică lăsa de înțeles această posibilă creștere, având în vedere că, la fix un an de la listare, prețul a trecut atât peste linia descendentă de rezistență, cât și peste media mobilă simplă de 100 perioade, un semnal cât se poate de bullish.
Tot ieri, prim-ministrul britanic Theresa May a propus deputaților o șansă de a vota un al doilea referendum Brexit în cazul în care sprijină acordul său de retragere din UE.
Acțiunile din tehnologie au tras în jos bursele europene după temeri că și producătorii de aici vor urma exemplul americanilor și vor întrerupe afacerile cu HuaweiTechnologies.
La BVB, o săptămâna plină de raportări financiare la primul trimestru pentru multe dintre companiile listate s-a încheiat într-o notă pozitivă, care însă nu a putut schimba randamentul negativ săptămânal al principalilor indici autohtoni.
Este de remarcat a opta zi de scădere (din ultimele nouă) pentru GBP în raport cu moneda americană, pe fondul incertitudinilor legate de Brexit și al riscului tot mai mare ca Marea Britanie să părăsească UE fără un acord.
BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 2,50%/an, banca bazându-se în viitor pe restrângerea lichidității și creșterea dobânzilor în piața interbancară pentru a controla inflația, care în următoarele trei trimestre este văzută mai ridicată decât prognoza anterioară, respectiv peste intervalul de variație 1,5%-3,5% țintit de BNR.